- diédru
- s. n.(sil. di-e-dru), art. diédrul; pl. diédre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
diedru — DIÉDRU, diedre, s.n. Figură geometrică formată din două semiplane mărginite de dreapta lor de intersecţie; porţiune de spaţiu cuprinsă între aceste semiplane. ♢ (Adjectival) Unghi diedru. [pr.: di e ] – Din fr. dièdre. Trimis de Anonim,… … Dicționar Român
bisector — BISECTÓR, OÁRE, bisectoare, s.f., adj. 1. s.f. Dreaptă care împarte un unghi în două părţi egale. 2. adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din fr. bissecteur. Trimis de paula, 14.07.2006. Sursa:… … Dicționar Român
azimut — AZIMÚT s.n. Unghi pe care îl face un plan vertical fix, de obicei planul meridian al unui loc, cu un plan vertical care trece prin locul respectiv şi printr un punct dat. – Din fr. azimut. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 azimút … Dicționar Român
faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… … Dicționar Român